Vreau un Crăciun fără tine!

Am o prietenă care, de fiecare dată când se apropiau Sărbătorile de iarnă, intra în panică dacă nu avea un partener!

Hmmmm, Prințul din poveste cu care avea să treacă peste pragul Anului Nou, cu paharele lunguiețe (pline cu șampanie de cea mai bună calitate) în mână, rochia- obligatoriu de culoare roșie și banii în poșetă!

După sărbători Magia dispărea, iar Prințul nu mai avea farmecul dinainte!

La mine lucrurile au stat tot timpul altfel. Sărbătorile se rezumau la cadouri pentru copii, mesele la părinți, iar de cele mai multe ori se terminau neplăcut. De aceea dint-un moment dat, am început să nu mă mai bucur de ele! De ce? Păi dispăruse MAGIA! Era totul prea palpabil, prea realist, nicio surpriză, niciun sentiment dulce, niciun sentiment….nimic!

Unii ar putea spune că sunt o visătoare! Și ce? E interzis?!?

E clar că am de muncit să regăsesc MAGIA SĂRBĂTORILOR! Dar pentru mine e foarte clar că am de muncit eu cu mine, eu la mine, eu pentru mine! Am nevoie să mă vindec de tristețea sărbătorilor de până acum.

Cred cu tărie că trebuie să fii împăcat tu cu tine întâi, să te fi regăsit și apoi, LUMINOS fiind poți să te bucuri din nou de CRĂCIUN! Și poate va fi dulce!

CARE SUNT TRĂIRILE TALE DE SĂRBĂTORI? TE AȘTEPT SĂ LE ÎMPĂRTĂȘIM!

Până atunci, eu mă vindec!

Fă Rai din ce ai!

Ea are așa....un Univers al Ei
Cu broderii, cu fluturi și cu cai,
În care te poftește dacă vrei
Pentru o clipă să te simți în Rai.

Un Rai modest, ca sufletul cucoanei,
Căci vorba ce-o rostește cumpătat
E rugăciunea simplă din fața icoanei,
Când sufletul se simte împăcat.

O clipă te vrăjește Universul,
O viață Tu păstrează Suvenirul
Nu prea bogat aș vrea să fie versul
Dar îndelung să se depene firul...

PRIMĂVARA CU CAI

ALMA & FRUMUȘELUL
Îmi vine primăvara cu cai (doi)
Cu herghelii de gânduri despre noi,
Despre grădină și livadă,
despre pământ și ploi
Și despre berzele ce vor veni-napoi..
Despre frunzișul ce-mi va umple viața
Cu oameni veseli, triști sau cu nevoi
Și cu copii cu zâmbete cât fața
În clipe ce-i transformă-n oameni noi.
Despre fir roșu-alb prins între ramuri
Și liliac și iasomie-n floare
Și despre iezi și iepe fără hamuri,
Despre puiuți și verde și candoare...

Îmi vine primăvara cu IUBIREA
Și-am înțeles ce-nseamnă NEMURIREA!